Erdogan, cale liberă spre dictatură. Greutatea de pe umerii României crește

Noua Constituție a Turciei, agreată prin referendumul de duminică, deși nu oferă concret puteri dictatoriale funcției prezidențiale, îi oferă în mod specific președintelui Recep Tayyip Erdogan posibilitatea de a se comporta ca un dictator, în contextul curent, în care este susținut de majoritatea parlamentară.

Noua Constituție îi va permite lui Erdogan să numească direct miniștri, să își numească unul sau mai mulți vice-președinți. Funcția de prim-ministru este suspendată, puterile executive fiind acum în mâna președintelui.

Cu susținerea Parlamentului, Erdogan are libertatea de a controla și Justiția din Turcia. Erdogan va numi direct patru judecători ai Curții Supreme a Judecătorilor și Procurorilor (instituție care numește direct judecători și procurori și pe care Erdogan a acuzat-o până acum că este influențată de adversarul său, Fethullah Gulen).

Alți șapte membri din totalul de 13 vor fi numiți direct de Parlament. În actuala configurație, însă, Erdogan se poate asigura că marea majoritate a membrilor Curții vor fi pe placul său, dat fiind că majoritatea parlamentară este controlată de el.

”Oameni agresivi” din Muntenegru pot declanşa un al treilea război mondial, spune Trump, un un nou…

Theresa May consideră că abordarea lui Trump a făcut diferenţa la summit-ul NATO

Acest lucru va fi întărit de o nouă prevedere a noii Constituții – președintele poate fi membru de partid cât este în funcție, nu mai trebuie să fie independent, ca în prezent. Astfel, Erdogan va putea fi atât președintele țării, cât și al pardidului care va forma majoritatea în Parlament (un parlament care își pierde oricum posibilitatea de a iniția moțiuni de cenzură).

Noua Constituție rezolvă din punct de vedere legal și altă problemă care ar putea știrbi din autoritatea lui Edogan. Curțile militare, care în trecut au condamnat politicieni în urma unor lovituri de stat, vor fi interzise, în timp ce forțele armate vor asculta direct de președinte. O lovitură de stat a militarilor devine astfel mult mai greu de înfăptuit.

Sub noua Constituție, președintele capătă și pârghii noi pentru a combate eventualele răzvrătiri civile. Manifestațiile ”împotriva interesului statului” sau ”actele de violență care pot duce la divizarea țării” sunt acum motive prin care poate fi invocată starea de urgență pe o durată de șase luni, care poate fi prelungită, printr-o cerere a președintelui către Parlament pe perioade de patru luni, dacă este cazul.

Cu o Justiție obedientă, cu posibilitatea de a-și vâna liniștit oponenții și mijloacele de a înfrâna orice mișcare de contestație din partea poporului, totul în mod constituțional, Erdogan are posibilitatea și se pare că și dorința de a suspenda principiile Turciei moderne, fondate de Ataturk în 1921.

Dacă motive imediate de îngrijorare o au cei 49% dintre turci care s-au opus ideii unui președinte cu puteri sporite, un Erdogan pe care nici legea nu l-ar mai putea împiedica să se comporte dictatorial îngrijorează și comunitatea internațională, în special NATO.

Cel mai important stat NATO din estul flancului, condus de un președinte care nu își mai ascunde de mult resentimentele față de Occident și care este liber acum să acționeze după bunul plac – se pare că spre o prietenie cu Rusia – devine o vulnerabilitate pentru Alianță.

Cu o Bulgarie guvernată de un partid pro-rus și o Grecie care se poate adânci oricând într-o nouă criză, România rămâne singurul stat cât de cât stabil care să reprezinte interesele NATO în regiune. O postură care ne avantajează, dar vine la pachet cu o uriașă responsabilitate.