Un fotograf care a lucrat pentru poliția siriană a fugit din țară cu peste 50.000 de fotografii care înfățișează oamenii uciși de autoritățile statului condus de Bashar al-Assad, de multe ori după ce fuseseră torturați.
Peste 700 dintre cadavre au fost deja identificate din fotografii. De asemenea, organizațiile pentru drepturile omului au adunat în cei șase ani de război civil peste trei tone de documente, primite de la membri ai instituțiilor de stat care au fugit din țară și care arată atrocitățile comise de regimul sirian.
Cu toate acestea, guvernul sirian sau Bashar al-Assad nu pot fi trași la răspundere, principalul opozant în calea aducerii acestora în fața unui tribunal internațional fiind Rusia.
Niciun caz din cele foarte bine documentate care arată torturarea sau uciderea sirienilor de către instituțiile guvernamentale nu a putut ajunge la Curtea Internațională de Justiție, deoarece Siria nu a semnat niciodată un acord pentru ca această instituție să aibă jurisdicție în cazurile petrecute acolo.
Singura instituție care poate emite un mandat de arestare pentru crime împotriva umanității, Consiliul de Securitate al ONU, a fost mereu blocată de Rusia, care are drept de veto, să acționeze în acest sens.
Chiar și așa, organizațiile non-guvernamentale din Siria continuă să adune dovezi și documente ale abuzurilor, în speranța că acestea vor fi folosite cândva într-un proces.
Cimisia pentru Justiție și Răspundere Internațională, unul dintre ONG-uri, a strâns până acum peste 750.000 de documente oficiale care conțin sute de nume din aparatul de securitate al lui Assad, oameni direct responsabili de tortura sau uciderea prizonierilor.
În ajutorul organizației a venit și un polițist fugit din Siria, care are peste 50.000 de imagini cu prizonieri din închisorile de stat care au fost torturați sau uciși.
Kevin Jon Heller, un profesor de drept la universitatea SOAS din Londra, spune că dovezile strânse împotriva regimului lui Assad sunt la fel de puternice ca cele folosite în procesul de la Nuremberg împotriva naziștilor.
”Problema pe care o văd, însă, nu este mecanismul prin care acuzații să fie adus în fața justiției ci modul în care pot fi aceștia prinști”, a spus Heller.
Însă Alex Whiting, profesor de drept la Harvard, spune că tragerea la răspundere este o problemă ce ține de voința politică, care nu a fost prea mare în cazul Siriei, până acum.
Acest lucru s-a schimbat de când lumea a fost șocată de atacul chimic lansat de autoritățile siriene împotriva populației civile.
”Brusc lumea se uită mai atent la Assad, ceea ce ar putea duce la înlăturarea lui de la putere și la deschiderea căilor de a fi tras la răspundere. Nu zic că este foarte probabil, dar cu siguranță pare ceva mai plauzibil acest scenariu în prezent”, a spus Whitting.