Referendum controversat. Turcii decid dacă îi dau sau nu lui Erdogan puterea absolută

Zeci de milioane de turci sunt chemaţi la urne duminică pentru a vota pentru sau împotriva extinderilor prerogativelor preşedintelui, relatează Les Echos, potrivit News.ro, precizând că scrutinul se anunţă foarte strâns, în condiţiile în care cel mai recent sondaj creditează tabăra “da” cu 51% din intenţiile de vot.

“Un sistem fără control sau echilibru şi fără frâne”, astfel descria liderul formaţiunii de opoziţie MHP, Devlet Bahceli, proiectul de revizuire a Constituţiei în urmă cu câteva luni… înainte de a lua pe toată lumea prin surprindere şi a-l susţine.

Cei 57 de milioane de alegători turci – inclusiv o diaspora puternic mobilizată în Germania, Olanda, Elveţia şi Franţa – sunt chemaţi să se pronunţe asupra reformei constituţionale ce ar concentra puteri exorbitante în mâinile preşedintelui, Recep Tayyip Erdogan. Acesta din urmă ar cumula, în termen de doi ani, funcţiile de şef al statului şi al Guvernului şi va putea fi demis numai de Parlament.

Încă o lovitură dată separarării puterilor în stat – Erdogan va putea să numească aproape o jumătate dintre înalţii magistraţi, scrie Les Echos.

Ce secret au turcoaicele pentru un ten de vis. Fac asta în fiecare dimineață

Un român dispărut la Istanbul la sfârşitul lunii august a fost găsit şi repatriat

“Starea de urgenţă declarată după puci ar deveni modul de funcţionare normal, trecut în Constituţie”, a explicat un analist. “O adevărată lovitură de stat civilă”, afirmă deputatul HDP (opoziţie, prokurd) Meral Bestas, după dezbateri turbulente (scaune au fost aruncate, iar un deputat a fost muşcat) în Parlament, pentru adoptarea proiectului.

Cancelariile străine sunt îngrijorate, în condiţiile în care Turcia este o ţară-cheie pe flancul de sud-est al NATO, în prima linie din criza siriană şi stat candidat la UE.

Înțelegerea situației psihologice a poporului turc

Îngrijorările nu duc decât la ridicări din umeri în rândul electorilor AKP din cartierul Basaksehir, în Anatolia, unde Erdogan este văzut ca o răzbunare pe elita laică arogantă. În zonă, majoritatea alegătorilor vor doar o reformă care să îi permită preşedintelui să acţioneze mai rapid şi mai eficient.

Berkai Mandiraci, analist pentru Turcia în International Crisis Group, subliniază că “trebuie înţeleasă şi situaţia psihologică din acest moment a poporului turc, care a văzut numeroase ameninţări în ultimele 18 luni, atentate, un puci ratat, război la porţile sale, interferenţe externe reale sau imaginate, pe care puterea mizează. Pentru mulţi, acest referendum nu este atât de mult un plebiscit pentru Erdogan, când un vot privind puterile necesare pentru a face faţă acestor pericole”.

Guvernul atrage, însă, atenţia că şeful statului va putea fi demis şi inculpat cu acordul a trei cincimi dintre deputaţi.

Preşedintele patronatului turc TUSIAD, Bahadar Kaleagas, se declară îngrijorat de proiectul de reformă, dar încearcă să dea dovadă de reţinere. “Nu trebuie să vedem totul în alb şi negru. Proiectul constituţional reprezintă un fel de lege-cadru care poate duce spre autoritarism, aşa cum poate duce şi la un Executiv democratic mai eficient, totul va depinde de alegerea sa şi de cea a alegătorilor”, susţine el.

Un dezechilibru

Aceste argumente nu conving asociaţia avocaţilor, care a preluat conducerea mişcării de contestare, depăşind chiar şi partidul laic CHP. Alegătorii acestei formaţiuni, la fel ca şi cei ai HDP, vor vota în masă “nu” duminică, la fel ca şi o proporţie substanţială, peste 20%, din susţinătorii naţionaliştilor din MHP, mai ataşaţi de sistemul actual decât liderul partidului lor.

“Este suficient ca 10% dintre alegătorii AKP să se teamă de o astfel de concentrare a puterii pentru ca ‘nu’ să câştige”, calculează Aluk Tukel, fost preşedinte al Institutului Bosforului.

Nici un lider AKP nu a îndrăznit să se opună proiectului, dar unii şi-au exprimat o oarecare reticenţă, precum fostul preşedinte Abdullah Gül.

Propaganda regimului este, într-adevăr, masivă. Timpul alocat în jurnalele de ştiri în favoarea proiectului de modificare a Constituţiei a fost de 10 ori mai mare decât cel alocat taberei “nu”.

Acest dezechilibru este rezumat într-un desen al publicaţiei satirice Penguen, în care un bărbat îl întreabă pe altul: “Vei vota ‘da’ sa ‘nu’?”. Celălalt îi răspunde: “Ce? Există şi altă alegere în afară de ‘da’?”.

Ce presupune Referendumul?

Turcii vor merge duminică la urne pentru a vota amendamentele constituţionale care ar urma să transforme ţara din democraţie parlamentară într-un sistem prezidenţiale.

Pachetul supus la vot, care include 18 amendamente, este adus în faţa cetăţenilor pentru că nu a obţinut susţinerea a două treimi dintre membrii Parlamentului.

Propunerile de reforme au fost adoptate de Marea Adunare Naţională turcă pe 16 ianuarie, cu o majoritate simplă, apoi aprobate de preşedintele Recep Tayyip Erdogan.

Referendumul ar putea aduce cea mai importantă schimbare politică de la declararea Republicii Turce, în 1923.

Hotărârea de care a dat dovadă Erdogan pentru a organiza şi promova referendumul l-a făcut să intre în conflict cu o serie de ţări europene, care au anulat mitingurile electorale la care urmau să ia parte miniştrii săi pentru a convinge alegătorii din străinătate.

Dacă noul sistem va fi aprobat, Erdogan va putea să aibă încă două mandate la preşedinţie, ceea ce ar însemna că poate rămâne la conducerea statului până 2029. De asemenea, se va putea întoarce la conducerea formaţiunii AKP, pe care l-a fondat şi care beneficiază de majoritate în Parlament.

Rolul de preşedinte este, deocamdată, în mare parte ceremonial, având o influenţă limitată în luarea deciziilor politice. Însă prin forţa personalităţii sale şi loialitatea electoratului AKP şi a parlamentarilor săi, Erdogan a reuşit să depăşească limitele impuse de Constituţie. Dacă pachetul supus la vot va fi acceptat, şeful statului va deveni şi mai puternic.

Ce votează oamenii?

Cele 18 amendamente vizează în primul rând prerogativele puterii executive şi legislative. Acestea includ:

• Abolirea funcţiei de premier. Preşedintele va numi cabinetul şi va avea un număr de vicepreşedinţi. Parlamentul nu va mai monitoriza miniştrii şi nu va mai avea dreptul să iniţieze moţiuni de cenzură.
• Preşedintele nu va mai fi nevoit să rămână neutru, ci va putea să îşi menţină afilierea politică. În prezent, preşedintele trebuie să se retragă din partid după alegeri.
• Numărul membrilor Parlamentului creşte de la 550 la 600, iar vârsta minimă este coborâtă la 18 ani.
• Preşedintele poate fi demis de Parlament. În prezent, el poate fi pus sub acuzare de Legislativ pentru trădare.
• Tribunalele militare vor fi abolite.
• Preşedintele va putea numit patru din totalul de 13 judecători ai celei mai înalte instanţe judiciare din ţară.

Ce spun sondajele

Cursa este foarte strânsă şi nimeni nu ştie ce se va întâmpla. Rezultatul ar putea depinde de cei 10% dintre alegători care se declară indecişi.Sondajele sugerează că rezultatele vor fi extrem de strânse. Schimbările propuse ar putea să înlocuiască actualul sistem parlamentar cu unul prezidenţial, care prezintă anumite similarităţi cu Franţa şi Statele Unite.

Erdogan susţine că un asemenea sistem este necesar pentru a evita coaliţiile guvernamentale fragile, însă oponenţii critică o concentrare prea mare de putere în mâinile preşedintelui Turciei.

În vreme ce unii investitori par că se pregătesc pentru o victorie a taberei ”da”, reacţia imediată ar putea să fie de scurtă durată, iar pieţele îşi vor îndrepta atenţia spre ce se va întâmpla după referendum la Ankara.

”Ceea ce se va întâmpla după referendum va avea implicaţii pe termen mediu pentru Turcia. Noi credem că după reacţiile rapide ale pieţei faţă de rezultatele referendumului, jucătorii se vor concentra pe consecinţe” a scris Ozgur Altug, economistul şef de la BCG Partners.

Printre consecinţele referendumului ar putea să se numere întârzierea reformelor de mult promise, în special pentru că alegerile anticipate au o probabilitate ridicată în Turcia.

Alegeri anticipate

Autorităţile turce trebuie să organizeze alegeri parlamentare şi prezidenţiale în 2019, dar preşedintele Erdogan ar putea să declanşeze alegeri anticipate pentru a întări majoritatea AKP în Parlament în eventualitatea unei victorii a taberei ”nu” în referendumul din duminica Paştilor.

De asemenea, acesta este un moment extrem de potrivit pentru alegeri anticipate, având în vedere că principala opoziţie pro-kurdă de la HDP a fost slăbită de campania de epurare lansată după puciul eşuat de preşedintele Erdogan.

Dacă căştigă tabăra ”da”, atunci alegerile anticipate vor asigura extinderea rapidă a puterilor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit formulării utilizate în referendum, preşedintele îşi va asuma noile puteri extinse doar după următoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din Turcia.

Oficialii AKP au spus că nu se gândesc pentru moment la alegeri anticipate, dar investitorii au dubii.

”Formaţiunea de guvernământ ar putea să considere un vot de încredere prin prezentarea anticipată la urne, potrivit unor investitori”, se arată într-o notă a Morgan Stanley.

Chiar şi fără alegeri anticipate, investitorii se aşteaptă la un nou blocaj politic, în special în eventualitatea unei victorii a taberei ”da”, care i-ar forţa pe parlamentari să se concentreze asupra armonizării legilor şi sistemului legislativ cu puterile extinse ale preşedintelui Erdogan.

(News.ro)