IPS Ioan Robu: Noaptea de Paşte este o “priveghere în cinstea Domnului”

Noaptea de Paşte este o “priveghere în cinstea Domnului”, astfel încât credincioşii, după modelul Evangheliei, ţinând în mână făcliile aprinse, să fie asemenea unor oameni care aşteaptă ca Domnul să se întoarcă, pentru ca, atunci când va veni, să-i afle priveghind şi să-i aşeze la masa lui, spune IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit Romano-Catolic de Bucureşti, în pastorala de Paşti, potrivit News.ro. 

“Conform unei tradiţii foarte vechi, noaptea de Paşte este o «priveghere în cinstea Domnului», astfel încât credincioşii, după modelul Evangheliei, ţinând în mână făcliile aprinse, să fie asemenea unor oameni care aşteaptă ca Domnul să se întoarcă, pentru ca atunci când va veni, să-i afle priveghind şi să-i aşeze la masa lui. Vegherea aceasta are patru momente distincte. Chiar la început are loc ceremonia luminii, în cadrul căreia este binecuvântat focul. Rugăciunea celebrantului exprimă bine semnificaţia acestui ritual: «Dumnezeule, care, prin Fiul tău, ai dăruit credincioşilor flacăra luminii Tale, sfinţeşte acest foc nou, şi prin aceste sărbători ale Paştelui, înflăcărează-ne de dorinţe cereşti, ca să putem ajunge cu inimi curate la sărbătorile luminii veşnice». Îndată după aceea este pregătită lumânarea pascală care este purtată în procesiune la altar, în timp ce se cântă de trei ori «Lumina lui Cristos». În acest mod, devine clar pentru toţi că acea lumânare este semnul lui Cristos Înviat’, spune IPS Robu.

Urmează vestirea solemnă a Învierii, arată monseniorul Ioan Robu.

“Este un imn foarte sugestiv; trebuie ascultat cu mare atenţie, având în mână lumânările aprinse şi stând în picioare, căci exprimă bucuria de necuprins a Bisericii ce primeşte vestea Învierii lui Isus, care înseamnă pentru tot omul trecerea de la moarte la viaţă. «Aceasta este noaptea care acum, în toată lumea, îi aduce din nou la har şi-i uneşte cu sfinţii pe cei care cred în Cristos, după ce au fost smulşi din stricăciunea lumii şi din întunericul păcatului. Aceasta este noaptea în care Cristos, rupând lanţurile morţii, se înalţă din adâncuri»”, continuă Arhiepiscopul Mitropolit Romano-Catolic de Bucureşti.

Care sunt cei mai iubiţi politicieni din România. Preşedintele Klaus Iohannis ocupă un loc surprinzător

Ouăle roşii de Paște – cât timp putem să le mâncăm fără probleme

Al doilea moment al vegherii constă în ascultarea atentă a Cuvântului lui Dumnezeu, mai spune IPS Robu în pastorală.

“Biserica, şi noi cu ea, meditează faptele minunate ale lui Dumnezeu, descrise de Sfânta Scriptură. Este semnificativă prima lectură din noaptea de Paşte. Este vorba despre crearea lumii: «La început a creat Dumnezeu cerul şi pământul». Spunea Sfântul Ioan Paul al II-lea despre acest pasaj din Scriptură: «Stilul poetic al relatării creaţiei din cartea Genezei redă foarte bine uimirea de care este cuprins omul la vederea imensităţii creaţiei şi sentimentul de adoraţie pe care-l simte faţă de Acela care le-a scos pe toate din nefiinţă» ” adaugă mitropolitul Robu.

Al treilea moment este cel al liturghiei baptismale.

“Reînnoind promisiunile de la Botez şi renunţând la Satana şi la păcat, ne amintim de harul Botezului nostru, harul de bază în care este cuprinsă întreaga noastră istorie creştină. A retrăi Botezul în noaptea Vigiliei pascale înseamnă să devenim conştienţi de ceea ce suntem prin harul lui Dumnezeu şi să ne străduim iarăşi, cu reînnoită înflăcărare, să facem să rodească darul inestimabil care se află în fiinţa noastră”, mai spune IPS Ioan Robu în pastorală.

Al patrulea moment al vegherii constă în chemarea la masa pe care Domnul i-a pregătit-o poporului său prin moartea şi învierea sa.

“Astfel, apare mai puternică legătura dintre misterul Paştelui şi celebrarea euharistică. De aceea, Liturghia duminicală este numită Paştele săptămânii, zi în care este celebrată biruinţa lui Cristos asupra păcatului şi a morţii. (…) Biserica, aducându-şi aminte de ziua învierii lui Cristos în toate duminicile, nu doar o dată pe an, caută să arate în acest astfel fiecărei generaţii cine este adevărata coloană vertebrală a istoriei, către care converg misterul originilor omenirii şi destinul ei ultim”, arată monseniorul Robu.

Mitropolitul aminteşte spusele Papei Ioan Paul al II-lea, potrivită căruia Duminica este ziua ce revelează sensul timpului.

“Duminica fiind Paştele săptămânal, când este amintită şi făcută prezentă ziua în care Cristos a înviat din morţi, este totodată ziua ce revelează sensul timpului – mai spune Papa Ioan Paul al II-lea. Nu are nicio legătură cu ciclurile cosmice, în funcţie de care religiile naturale şi cultura umană încearcă să ritmeze timpul, cedând eventual mitului eternei reveniri. Duminica creştină este cu totul altceva! Izvorând din Înviere, ea străbate timpul omului, lunile, anii, veacurile, ca o săgeată ce le pătrunde orientându-le spre ţinta celei de-a doua veniri a lui Cristos. Duminica prefigurează ziua de apoi, cea a Parusiei, deja anticipată oarecum prin slava lui Cristos în evenimentul Învierii”. Tuturor vă doresc sărbători pascale binecuvântate. Cristos a înviat!”, încheie Ioan Robu. (News.ro)