Cum au contribuit serviciile de informații la prinderea lui Sebastian Ghiță – surse

Surse judiciare au explicat pentru Vocea.biz procedurile declanșate de serviciile de informații după constatarea dispariției fostului deputat Sebastian Ghiță.

În acest context, arată sursele citate, prioritatea numărul unu a fost stabilirea poziției fostului demnitar în spatiul național și apoi cel european.

În acest context procurorii de caz au cerut, iar instanțele naționale au emis, două mandate de arestare în lipsă pe numele fostului deputat.

În potențarea acestor mandate, serviciile de informații au solicitat autorizări de ascultare a membrilor familiei lui Sebastian Ghiță și a persoanelor apropiate acestuia din cercul relațional.

Sebastian Ghiţă, după respingerea definitivă a cererii de extradare: Nu am planuri care să facă pe…

Toader, despre respingerea cererii de extrădare a lui Sebastian Ghiţă: Să vedem ce anume au evocat…

Totodată, spun sursele citate, supravegherea membrilor familiei demnitarului a fost completă, în sensul localizării și fotografierii acestora.

În altă ordine de idei, explică sursele citate, acțiunea de joi noapte din Serbia vine după constatarea de către autoritățile judiciare sârbe de comitere a unei fapte penale pe teriorul național sârb.

Lipsa de reacție în urma rutei de tranzit a demnitarului în ultimele trei luni, spun sursele citate, vine pe fondul faptului că nu a existat o legătură concretă între noua identitate a lui Sebastian Ghiță, oferită în fals la birourile de control și cea veche, legătură ce s-a produs prin prezența celui intitulat în fals prin documente pretins oficiale în prezența unei rude a demnitarului.

Telefoanele către familie, gafa fugarilor

Surse judiciare explică pentru Vocea.biz că tot în contextul comunicării cu familia a fost depistat și Gabor Kerekeș, care în noiembrie 2014 a fost prins în Germania și extrădat în România, unde era judecat în dosarul privatizărilor strategice, alături de foștii ministrii Zsolt Nagy și Codruț Sereș.

Potrivit surselor citate la acel moment s-au urmarit comunicațiile telefonice ale fiicei acestuia, sunată frecvent după plecare de către tatăl său de la un număr fix străin.

În acest fel s-a stabilit cu claritate poziționarea lui Kerekeș, context în care a fost ridicat de autoritățile judiciare germane.

În dosarul privatizărilor strategice Gabor Kerekeș a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pedeapsă redusă de la cinci ani de închisoare primită la instanţa de fond, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Autoritățile nu au nevoie de ADN-ul lui Ghiță

Sursele citate răspund și la întrebarea referitoare la modalitatea de identificare a fugarilor pe baza ADN-ului.

Astfel, compararea ADN nu reprezintă o coordonată obligatorie, dar se impune în cazuri în care fugarii își fac operații estetice de modificare a fizionomiei feței, în cazul în care fugarii au suferit accidente care de asemenea au dus la deformarea fizionomiei sau în cazul în care fugarii sunt depistați la mai mult de 30 de ani de la dispariției, iar trecerea timpului a modificat consistent fizionomia cunoscută a acestora.

Astfel, spun sursele citate, în cazul lui Ghiță nu este necesară o astfel de procedură, în cazul său fiind suficientă corelarea dintre fizionomia actuală, prezența fratelui în preajma fugarului și alte elemente existente la dosarul de urmărit.