Generaţia “Z”. Cine sunt şi ce îşi doresc tinerii care s-au născut în era online şi vor conduce lumea în câţiva ani

Îi vezi “butonând” tot timpul smartphone-ul de care par conectaţi aproape organic. Au dat televizorul pe YouTube şi ziarele pe paginile de Facebook. Pe internet sunt ca peştele în apă şi le e mai dificil să poarte conversaţii în realitate decât cu străini în online. Comunică aproape criptic şi se folosesc de imagini şi simboluri pentru a exprima emoţii sau gânduri. Pentru ei succesul înseamnă mai mult decât stabilitate, iar eşecul e doar o lecţie. Sunt Generaţia “Z”.

Pe câţiva dintre ei i-am cunoscut prin intermediul clubului IMPACT, într-una dintre sălile de clasă ale Liceului de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca. Sunt toţi elevi de liceu, voluntari, diferiţi, dar cu un scop comun: să se implice în societate şi să nu se lase prinşi în capcana lui “asta este, n-avem ce să facem”. Sau cum ar spune ei: “csf? n-ai csf!” (ce să faci? n-ai ce să faci! – n.red.)

Proiectul lor de a face Generaţia “Z” cunoscută, atât prin informare cât şi prin propunerea unor modele, s-a concretizat într-un site lansat deja în online – primul instrument online de informare în limba română dedicat acestei generaţii. Faţă în faţă cu coordonatorul lor, Elena Nicolae, şi reporterul Vocea.biz, adolescenţii din “Impact After School Special” au detaliat ce înseamnă Generaţia “Z” şi, cu sau fără intenţie, au demonstrat că, poate chiar înainte să ajungă la mult blamata “maturitate”, vor schimba lumea în care trăim.

Istoria “generaţiilor” din ultimul secol

Studiu: Unul din cinci adolescenți hărțuiește pe internet de teamă să nu devină victimă

Studiu: Patru din cinci adolescenţi români, hărţuiţi pe internet. Rețelele de socializare, cele mai populare

Generaţia “Z” nu e prima denumită generic într-un anume fel. În Occident (SUA şi Europa), începând chiar cu anul 1883, fiecare generaţie a primit o “etichetă”, bazată în principal pe contextul mondial în care s-a născut. A început cu Generaţia “Pierdută” – un termen popularizat de Ernest Hemingway – reprezentată de cei pentru care maturitatea a coincis cu declanşarea Primului Război Mondial. A urmat apoi Generaţia “G.I.”, a celor care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial şi au prins “Marea Depresiune” – criza economică din 1929-1933. Lista e continuată de Generaţia “Lucky Few” (puţinii norocoşi – n.red.), a celor care, deşi s-au născut în timpul războiului, au prins anii prosperi din perioada 1950-1960, şi de Generaţia “Baby Boomers”, prima după al Doilea Război Mondial.

Mai recent, după anii ’60, au urmat Generaţia “X”, adulţii din ziua de azi, şi Generaţia “Y” – numită şi Generaţia Milenialilor – formată din cei născuţi după 1980. Generaţia “Z” e cea mai nouă, însă va fi urmată, la rândul ei, de Generaţia “Alfa”.

Ce înseamnă Generaţia “Z”

Cine ar putea fi mai calificat să vorbească despre caracteristicile unei generaţii decât chiar cei care o formează? Aşa că, elevii din clubul IMPACT au detaliat, pe site-ul construit chiar de ei, ce înseamnă Generaţia “Z”.

“Noi suntem Generația Z, generația nascută după 1995, adică cea care nu a cunoscut viața fără internet, având acum cel mult 20 de ani. Suntem generația globală, socială, vizuală și puternic tehnologizată. Suntem cei mai conectați, educați și sofisticați din toate timpurile cu influență dincolo de anii noștri. Suntem printre primii care adoptăm noile tranduri, dar sunt și cei care influențează tot ce există în social media, liderii de opinie în cultura pop. Suntem peste două miliarde de “Z” la nivel global (în România, potrivit Institutului de Statistică, la începutul anului erau 3,976 de milioane de persoane (17,9%) cu vârste de până la 18 ani) care nu doar reprezentăm viitorul, ci îl creăm”, scriu aceştia pe site-ul lor.

Aşa cum notează în descrierea lor “pe scurt”, tinerii din Generaţia “Z” sunt conectaţi la cele mai moderne tehnologii: “este parte integranta din viața noastră – fiecare avem minim 2-3 device-uri, smartphone, laptop, tableta, iar marea majoritate a timpului o petrecem online”. De altfel, după cum recunosc chiar ei, “adevărata viaţă socială se petrece pe reţelele online”, conversaţiile reale, faţă în faţă, fiind mai dificil de realizat pentru mulţi dintre ei decât cele virtuale. De altfel, spun tinerii, cu greu îi găseşti în “offline”. Însă partea bună a acestui aspect este că prezenţa în online le-a facilitat dezvoltarea competenţelor ce ţin de acest tip de comunicare – nu au nicio problemă să comunice cu persoane străine, indiferent de locație, naționalitate, cultură sau nivel.

Comunicarea online şi-a pus însă amprenta serios asupra modului în care cei din Generaţia “Z” folosesc limbajul scris, dar şi cel oral. Spre disperarea părinţilor şi a profesorilor, care se străduiesc să desluşească jargonul tinerilor, pentru aceştia următoarea frază e uşor de înţeles: “Sal! Cff? Da’i lu Alex id’u meu ji zi k ne vdm maine k aj vrea sa vb cu el j cne jtie, poate iese cv. Ms. Xoxo.”

Rămânând la subiectul educaţie, pentru cei din Generaţia “Z” şcoala s-a mutat şi ea în online. Tinerii opun rezistenţă atunci când vine vorba să înveţe noţiuni ce provin de la profesori sau părinţi, însă reuşesc să asimileze cu succes informaţiile din mediul virtual. Astfel, folosesc cu uşurinţă surse online precum platforma YouTube pentru a învăţa să folosească diferite lucruri sau să-şi însuşească noi abilităţi. De altfel, obişnuiţi cu viteza de propagare a informaţiilor din mediul virtual, mulţi dintre cei din Generaţia “Z” preferă viteza de reacție în detrimentul acurateței informației – aşa se face că citesc mai puţin decât părinţii lor şi caută mai degrabă scurtături pentru rezolvarea unei probleme decât metode “băbeşti”.

Informaţia pentru ei e cea care se găseşte, în general, pe reţelele de socializare şi pe platformele online. Pentru ei e cât se poate de adevărată expresia “dacă nu e pe Facebook (ori alte reţele) nu există”. Iar mediul online le oferă şi modele în viaţă – persoanele pe care ei le consideră ca fiind influenţatori sunt “YouTuberi”, “gameri” ori antreprenori care au renunţat la job-uri stabile şi şi-au urmat visul de a face ceva pe cont propriu. De altfel, mulţi dintre cei din Generaţia “Z” se văd făcând acelaşi lucru.

De vorbă cu cei din Generaţia “Z”

Rareş, Emilia, Mara, Diana, Dragoş, Ciprian, Sebastian, Andrei, Gabriel şi Mihai formează clubul “Impact After School Special”.

Sunt toţi parte a Generaţiei “Z”, dar sunt diferiţi, iar asta se vede de la început. Liderul clubului îi întreabă ce-şi doresc cel mai mult să obţină în următoarea perioadă, iar răspunsurile arată că, dincolo de platformele online comune pe care le folosesc şi faptul că toţi au un smartphone în buzunar, fiecare dintre ei are scopuri bine definite: “bani de cărţi”, “să merg la cât mai multe concerte metal”, “să-mi iau Bac-ul şi să intru la orice facultate”, “să intru în programul Erasmus şi să vizitez cât mai multe ţări”, “să iau examenul Cambridge, pentru că altfel trebuie să-l plătesc din banii mei”.

Iar dacă diferenţele între ei sunt destul de vizibile, discrepanţele între cei din Generaţia “Z” şi părinţii sau bunicii lor sunt şi mai mari: “Ei vor stabilitate, să mă căsătoresc la 25 de ani, să am casa mea. Eu nu caut aşa ceva”, spune unul dintre elevi. Altul completează: “Vreau să fiu un “digital nomad”, să lucrez de pe un laptop şi să călătoresc, să văd toate ţările din Europa, Asia, Africa”.

Dincolo de planurile de viitor, inclusiv activităţile pe care le desfăşoară acum tinerii sunt văzute diferit de părinţii lor: “Celelalte generaţii văd voluntariatul ca o pierdere de vreme”. Acest tip de implicare socială îi deosebeşte, într-adevăr, pe cei din Generaţia “Z” de restul. Chiar dacă România a avut o “Generaţie a Revoluţiei”, tinerii care recent au împlinit 18 ani votează şi participă la proteste. Unul dintre cei din club spune că din clasa lui, care are aproape 30 de elevi, 25 de adolescenţi au votat anul trecut. De asemenea, unul dintre elevi şi alţi cinci colegi de clasă de-ai lui au mers zilnic la protestele organizate în Cluj.

Dar pe baza căror informaţii iau decizii precum cu cine să voteze şi împotriva a ce să protesteze? Elevii spun că se informează aproape exclusiv de pe internet şi se uită foarte rar la televiziunile de ştiri sau la TV în general. Şi deşi sunt obişnuiţi să verifice din mai multe surse o informaţie, recunosc că sunt la fel de influenţabili, pentru că de obicei îşi iau informaţiile din aceleaşi locuri şi de la aceeaşi oameni din mediul virtual. Iar asta nu e deloc greu de înţeles într-un mediu în care aproape zilnic o opinie sau un clip video devin “virale”.

Ce modele au tinerii “Z”

Într-o lume a vitezei, în care branduri şi oameni sunt într-o zi pe culme iar în alta se pierd în negura internetului, pentru cei din Generaţia “Z” modelele sunt persoanele care reuşesc să se menţină în top, să reuşească “against all odds” (împotriva tuturor şanselor – n.red) şi să-i inspire să-şi urmeze visele. Aşa că nu e de mirare că printre modelele pe care le au elevii din clubul “Impact After School Special” se numără Casey Neistat (35 de ani, din SUA, YouTuber, vlogger şi co-fondator al companiei Beme, care împreună cu fratele său au realizat serialul HBO “The Neistat Brothers”), Chris Ramsay (33 de ani, din Canada, magician, YouTuber) sau Mitch Lucker (SUA, a fondat trupa Suicide Silence şi a donat mare parte din veniturile sale unor asociaţii care ajutau copii, a murit la 28 de ani după un accident de motocicletă).

Prezenţa tot mai mare a subiectelor politice în sfera face ca printre modelele tinerilor din Generaţia “Z” să se numere şi politicieni: Donald Trump (preşedintele SUA, pentru felul în care şi-a format “imperiul” şi a câştigat alegerile din 2016 în ciuda faptului că aproape nimeni nu-i dădea vreo şansă în faţa lui Hillary Clinton), Emmanuel Macron (politician francez, înalt funcționar public și fost bancher de investiții, candidat la alegerile prezindenţiale din Franţa) sau Martin Schulz (om politic german, contracandidatul Angelei Merkel pentru funcţia de cancelar al Germaniei).

Românii îşi fac şi ei loc pe lista de modele ale tinerilor: Marius Berescu (preşedintele Asociaţiei “Support 4 Youth Development”) şi Iulia V.A. (o tânără din campania iniţiată de clubul IMPACT care, în ciuda opoziţiei părinţilor ei, şi-a urmat visul de a dansa şi îşi câştigă existenţa din pasiunea ei).

Despre proiectul “Comunicatorii generației Z”

Fundația Noi Orizonturi, care la nivel național are 150 de cluburi de voluntariat IMPACT deschise în tot atâtea școli, și-a provocat cluburile de liceu din Transilvania să găsească și să promoveze în comunitatea lor tineri care să-i inspire prin exemplul lor pe ceilalți tineri. Proiectul s-a numit “Comunicatorii generației Z”, a fost realizat în parteneriat cu Auchan în lunile ianuarie, februarie și martie și se va finaliza oficial cu o expoziție – “FAINtasticii”, care va fi vernisată în 6 mai, de la ora 11, la librăria Cărturești, Iulius Mall Cluj, printr-un eveniment-surpriză.

În proiect au fost selectate zece cluburi IMPACT din Cluj (patru), Cugir, Dej, Oradea (două), Satu Mare și Zalău, care au organizat adevărate campanii de promovare pentru tinerii inspiraționali, care au inclus pagini de Facebook dedicate proiectului; evenimente – întâlniri la nivelul liceului, conferințe în alte instituții publice; o gală – la Zalău etc; şi site-ul generatiaz.com – primul instrument online de informare în limba română dedicat Generației “Z”.

Printre tinerii care inspiră Generația “Z” în proiectul impacților se numără: Alex Bologa – singurul campion paralimpia de la Rio; Ligia Alexandra Bodea – o tânără care a salvat de la demolare casa bunicii sale din Iaz (județul Sălaj) și a transformat-o în muzeu; Sorin Ionescu – care și-a transformat handicapul în succes, înființând Asociața Distonia, dedicată celor care, asemeni lui, se confruntă cu boala corpului care nu te mai ascultă; Vlad Cherecheș, președintele Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești, care luptă pentru drepturile tinerilor; Cornel Hoza, fondatorul Beard Brothers, care a transformat voluntariatul într-o ceva “cool”, George Moșoia, care promovează în România conceptul de câini de terapie sau Marius Mariș, care și-a deschis propriul business încă din liceu.