Drumul către una din cele mai vechi mănăstiri din România, modernizat înainte de Paşti

Unul dintre cele mai degradate drumuri din judeţul Arad, care duce către Mănăstirea Hodoş-Bodrog, considerată cea mai veche aşezare monastică din ţară noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă, a fost modernizat, iar lucrările au fost, marţi, recepţionate.

Modernizarea Drumului Judeţean 682 dintre Arad şi Felnac, până la limita cu judeţul Timiş a costat peste 17,1 milioane de lei, banii fiind de la Guvern prin cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi de la Consiliul Judeţean.

Lucrările demarate în martie 2015 au cuprins refacerea structurii drumului, inclusiv turnarea unei fundaţii de piatră care să reziste traficului greu, executarea de accese la proprietăţi şi a unor drumuri laterale, precum şi refacerea podeţelor, acolo unde a fost cazul.

„Drumul Arad-Felnac a fost modernizat prin Programul de Dezvoltare Locală, un program guvernamental, contribuţia noastră fiind de peste 4 milioane de lei. Este un bun exemplu de finanţare prin acest program. Îmi doresc să văd acelaşi sprijin în ceea ce priveşte celalalte proiectele depuse pe acelaşi Program Naţional de Dezvoltare Locală, pentru 7 tronsoane de drum judeţean. Aradul are nevoie de modernizarea a cât mai mulţi kilometri de drum. (…) PNDL este un bun mecanism de echilibrare a acestui decalaj”, a declarat, marţi, potrivit Mediafax, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad, Sergiu Bîlcea.

Satul din România cu doar 3 familii. De ce nu mai locuiesc alți oameni acolo

Orașul românesc care i-a înnebunit pe străini: ‘Cel mai frumos din România’

Drumul modernizat, care a fost recepţionat marţi, începe din municipiul Arad şi trece prin localităţile Zădăreni, Secusigiu şi Felnac şi duce către Mănăstirea Hodoş-Bodrog, considerată cea mai veche aşezare monastică din România, cu viaţă monahală neîntreruptă.

Mănăstirea este loc de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioşi, aceştia fiind aşteptaţi şi în weekend, de Paşti.

Prima atestare documentară a Mănăstirii Hodoş-Bodrog datează din anul 1177, iar informaţiile unor istorici vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea. Tradiţia spune că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde şi astăzi se mai păstrează Icoana.

Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. (Mediafax)