Guvernul reglementează cum se face curățenie în spitale. Legea îi învață pe medici cum să se spele pe mâini

Silvia Spanciu / 07.09.2016
Guvernul reglementează cum se face curățenie în spitale. Legea îi învață pe medici cum să se spele pe mâini

Ministerul Sănătății a impus norme tehnice noi privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în spitale. Actul normativ cuprinde inclusiv indicații pentru medicii și pentru personalul de serviciu din unitățile medicale.

Ordinul Ministerului Sănătății a fost publicat în Monitorul Oficial și este primul act care vine să stabilească un set de reguli pentru combaterea activă a infecțiilor nosocomiale la nivelul spitalelor din România. El a fost realizat în concordanță cu legislația existentă în domeniu la nivel european și cuprinde normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea. Actul explică nu doar procedurile prin care se vor face de acum înainte achizițiile de dezinfectanți ci și care sunt condițiile în care aceștia trebuie păstrați și cum trebuie utilizați. Noul ordin stabilește procedurile recomandate pentru igiena și dezinfecția mâinilor personalului din spitale, dar și ce metode de aplicare a dezinfectanților chimici trebuie folosite, în funcție de suportul care urmează să fie tratat.

Care sunt noile reglementări ale Ministerului Sănătății

După scandalul dezinfectanților, Ministerul Sănătății a stabilit că achiziția de produse de curățenie și dezinfecție, în toate spitalele, se va face cu solicitarea avizul Comisiei Naționale de Produse Biocide. Acesta va fi acordat doar după obținerea rezultatelor testelor de eficacitate.

Actul normativ vine să explice atât ce înseamnă curățenia, dezinfecția și igiena în spitale dar și ce reguli trebuie respectate în așa fel încât activitățile să dea randamentul scontat. Ministerul Sănătății precizează că produsele achiziționate trebuie folosite întocmai după normele impuse de producător, fără a fi diluate, amestecate cu alte soluții sanitare sau ținute în recipiente alimentare. Activitățile de dezinfecție, curățare și igienizare vor fi notate într-un registru în care vor apărea atât datele la care au fost realizate acțiunile cât și ora începerii și ce a încheierii procedurilor. Persoanele care vor derula aceste activități vor deveni responsabile, prin nume și semnătură, de modul în care curățenia, igienizare și dezinfecția, au fost efectuate.

Ordinul ministerului stipulează foarte clar și cum trebuie să se spele pe mâini medicii, înainte de a intra în contact cu pacienții.

“Igiena mâinilor şi dezinfecţia pielii se realizează după cum urmează: Spălarea simplă igienică a mâinilor se face utilizându-se apă şi săpun lichid; acestă procedură nu este un substitut pentru dezinfecţia igienică a mâinilor.  Dezinfecţia igienică a mâinilor se face prin spălare sau frecare, utilizându-se de rutină un produs antiseptic de preferat pe bază de alcooli; în cazurile de infecție cu Clostridium difficile dezinfecția igienică a mâinilor se face cu apă și săpun, nu cu soluții alcoolice. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin spălare sau prin frecare este procedura care se realizează numai după dezinfecţia igienică a mâinilor, utilizându-se un produs antiseptic,” se arată în actul normativ.

Potrivit Ministerului Sănătății, respectarea cu strictețe a noilor reglementări este doar un prim pas spre combaterea infecțiilor nosocomiale de la nivelul spitalelor publice din România. Specialiștii vor elabora și alte acte normative care să vină în ajutorul unităților medicale.

La începutul acestui an, Ministerul Sănătății a precizat că în ultimii cinci ani de zile, spitalele din România s-au confruntat cu 57.000 de cazuri de infecții nosocomiale, din care 12.317 doar în 2015. Cele mai multe dintre ele au vizat aparatul respirator dar și plăgile chirurgicale și infecțiile urinare. Secțiile de terapie intensivă sunt cele mai expuse. Numărul infecțiilor ar putea fi mai mare decât cel declarat de minister, asta dacă luăm în calcul faptul că la nivelul UE, rata infecțiilor nosocomiale, raportată de către spitale, se ridică la cinci procente, în timp ce în România, o țară cu o infrastructură spitalicească mai puțin dezvoltată, rata este de 0,2%.

Cele mai multe infecții raportate de către autoritățile medicale sunt cele cu bacterii precum Clostridium difficile, Staphylococcus aureus, Klebsilla și Pseudomonas aeruginosa.

 

Citește și...