România “pe încredere”. Şefii plătiţi din bani publici, numiţi pe criteriul încrederii personale

Propunere inedită de instituționalizare a numirilor politice, făcută de senatorul Andrei Liviu Volosevici. Fostul liberal, trimis în judecată de DNA în luna iunie pentru abuz în serviciu și trafic de influență, vrea ca directorii generali și cei adjuncți, atât cei de la nivel central cât și de la nivel local, să fie numiți “pe ochi frumoși” și nu pe bază de concurs.

Andrei Liviu Volosevici, senator liberal și fost primar al municipiului Ploiești, a depus la Senat o propunere de lege pentru ocuparea unor funcții de conducere în aparatul administrativ al statului, pe bază de încredere. Potrivit documentului, senatorul dorește ca persoanele care urmează să ocupe funcții de directori generali, directori adjuncți sau directori executivi, în aparatul autorităților administrative locale, în ministere, în cadrul serviciilor publice deconcentrate și în celelalte organe de specialitate, să fie numiți pe bază de încredere.

Numiri pe încredere pentru creșterea transparenței

Numirile ar urma să fie făcute, potrivit motivării date tot de inițiator, de către Guvern, prin miniștrii și prefecții din teritoriu, atunci când vine vorba despre deconcentrate, dar și de primari, la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Volosevici arată că astfel ar crește gradul de transparență publică pentru că aleșii vor putea să pună în funcții “acele persoane pe care le apreciază din punct de vedere moral și profesional, având încredere că acestea vor acționa cu bună-credință și eficiență.”

Ocuparea posturilor nominalizate de către senatorul Volosevici, se face prin examene, iar la nivelul țării au fost raportate cazuri în care șefii unor instituții deconcentrate nu au reușit nici măcar să ia o notă de trecere pentru promovarea concursurilor. Pe de altă parte, numirea în funcții, care potrivit inițiatorului legii, ar ajuta la punerea în aplicare a programelor politice promovate de partidele care câștigă alegerile, ar face ca directorii generali și cei adjuncți să ocupe posturile de conducere, fiind  promovați de către persoane care nu și-au câștigat pozițiile prin votul direct al cetățenilor. Este cazul unor eventuale numiri făcute de guvern, care nu este ales în mod direct de cetățeni, dar situația este la fel și în cazul prefecților, numiți de executiv și deci aleși, tot indirect.

Volosevici a prevăzut în textul său și criteriile pe care vor trebui să le respecte eventualii “numiți de încredere”. Aceștia trebuie să fie integrii, să fie dedicați îndeplinirii sarcinilor de serviciu, să nu utilizeze resursele publice în scopuri personale și să asigure cele mai înalte standarde de conduită și integritate ale personalului aflat în subordine. Senatorul a inclus și prevederea ca cei numiți să nu fi fost condamnați pentru fapte de corupție sau infracțiuni de serviciu, să nu fi fost destituiți din funcții sau să nu fi făcut activități de poliție politică.

Andrei Liviu Volosevici a făcut precizarea că a depus proiectul de lege ca senator independent. Acesta a ajuns în Parlament în urma alegerilor din 2012, când a fost susținut de PDL, pentru ca mai apoi să treacă la PMP iar în final la PNL. Înainte de a ajunge parlamentar, Andrei Volosevici a fost primar al municipiului Ploiești. În luna iunie, procurorii DNA l-au acuzat pe Volosevici de abuz în serviciu și două fapte de trafic de influență. Anchetatorii spuneau atunci că în urma contractelor încheiate pentru echipa de fotbal F.C. Ploiești, bugetul local al municipiului ar fi fost prejudiciat cu suma totală de 32.577.437 lei. Procurorii au mai precizat în comunicatul de presă transmis atunci și că a pretins sponsorizări ală de 80.000 de lei de la un om de afaceri și peste 20.000 de euro de la un altul, pentru campania electorală.